Păi cum era să arunc feliile de mere nepotrivite în aranjamentul tartei de ieri?
Era rău. 🙄
Am pus mâna și le-am tocat, am adăugat și alte 3 mere și le-am pus într-o tigaie cu fund gros (era să scriu gras 😃) împreună cu 10 grame unt, o linguriță scorțișoară, miezul de la o păstaie de vanilie și rom brun. O lingură.
Fără niciun strop de zahăr. Erau destul de dulci merele.
Le-am lăsat doar câteva minute cât să se contopească ușor aromele.
Am avut foi subțiri de plăcintă. Nu obișnuite. Ci fine. Mai subțiri.
Am pus întâi pesmet pe foaie apoi umplutura și am rulat 5-6 foi. Da, fără să le ung între ele.
Am uns cu gălbenuș de ou amestecat cu puțină apă, am presărat fulgi de migdale și am copt la 180. Până când s-au rumenit apetisant.
Mi-au ieșit 2 ștrudele. Perfecte, nu uscate.
Mult mai dietetice fără zahăr și fără unt între foi.
Credeți-mă, nu am simțit nicio lipsă. În nici un caz a untului.
Au fost mai acrișoare, ce-i drept, însă cu un strop de zahar pudră deasupra au devenit perfecte.
Un desert așa delicat. Și la gust și la aspect.
L-aș face într-una.
Voi cum îl faceți?