Prânz de duminică.
Cu trei feluri de ciuperci, cu unt sărat, fulgi de parmezan, salvie și prosecco. Nu lângă, ci în preparat. 😀
Bun de ne-am lins pe degete până la coate.
Și așa am făcut :
Am pus întâi un ibric cu 1 l apă la fiert cu un cub bio de legume și puțin piper cu lămâie.
Am tocat 4 căței usturoi.
Am tăiat ciupercile felii, am avut champignons brune, shimeji și hribi.
Am și tocat mai mărunt pe unele dintre ele. Să am așa mix de forme și texturi.
Pe cele mai mici le-am lăsat întregi.
Am încins o tigaie în care am pus 20 grame de unt și o frunză, două de salvie.
Cand s-a topit, am pus și ciupercile, sare și piper.
Am lăsat să se evapore apa lăsată de ele și am turnat un pahar mare de prosecco. Nu vă speriați de bule. Dispar și rămâne aroma faină. Ca și când am pune vin alb. Când s-a evaporat alcoolul am pus și usturoiul.
Știu că rețeta originală cere călirea orezului în unt înainte (pentru a-l sigila)… eu nu am făcut așa…
Am pus orezul (arborio și cam 200 grame) peste ciupercile gătite ușor deja, am amestecat și acoperit orezul de ciuperci și untul topit… și abia apoi am început să pun câte un polonic de zeamă din ibric.
După primul polonic am gustat și era atât de bun că nu a mai fost nevoie de nimic.
Am continuat să pun lichid până când orezul a devenit cremos.
Între timp am și rumenit câteva ciuperci singure în tigaie, să pun deasupra.
Când am oprit focul, am pus așchii de parmezan și piper negru.
Divin, vă rog să mă credeți…
O săptămână cu spor în toate! 😊