Mușchiuleț de porc, o carne slabă care însă gătită corect și cu un sos lângă devine cea mai bună. Zic.
Nouă ne place tare mult.
De data asta l-am marinat o oră (nu mai mult să nu-și schimbe textura) într-o oală în care am pus 700 ml apă, o lingură zahăr brun, o lingură miere, sare, piper, o lingură muștar franțuzesc boabe, 60 ml oțet de mere, salvie și câteva ace de rozmarin. Am dat un clocot și am lăsat la răcorit lichidul.
După ce s-a răcit complet, am pus mușchiuleții.
Am avut 2 mușchiuleți subțiri pe care întâi i-am curățat de pielițe.
După ce au stat în lichidul menționat mai sus, i-am tamponat cu hârtie absorbantă și i-am rumenit pe toate părțile în puțin unt și ulei de măsline. Doar i-am sigilat.
I-am scos și ținut la cald.
În aceeași tigaie am pus 30 grame unt, 60 ml oțet de mere, o linguriță miere, 2 frunze de salvie, puțină apă, încă o lingură muștar franțuzesc boabe și una de muștar Dijon.
Am lăsat să scadă puțin și am adus mușchiuleții înapoi în tigaie. Împreună cu zeama ce o lăsaseră pe farfurie.
Am acoperit cu capac și am lăsat la foc mic spre mediu încă 10 minute.
I-am mâncat cu un piure de țelină și cartof. Proporții egale.
Carne moale, sos acrișor… piure cremos.
My kind of comfort food.