Long time no pasta…
Pe cât de mult îmi place mie să combin ingrediente care mai de care aparent nepotrivite și să fac paste atipice…
câteodată vreau simplitate.
Rustică italiană.
Și mă văd în vreun sat în Italia, într-o bucătărie afară, spălând-mi roșiile proaspăt culese din grădină și gătindu-le în tigaie cu usturoi verde și cu mult busuioc pentru un sos simplu, clasic de roșii.
Și continui să visez chiar și în bucătăria mea unde astăzi era un soare superb… în timp ce măcar aromele erau aceleași…
Așadar rigatoni cu sos de roșii. Și cu roșii coapte …
Am tocat usturoi verde și l-am pus în tigaie, eu doar părțile albe întrucât frunzele erau cam pe ducă…4-5
Unt, ulei măsline peste el.
Am dat drumul la foc (mic) și am lăsat să se înăbușească puțin.
Nu prăjim. Venim imediat cu puțină apă sau vin alb. 100 ml.
Aducem imediat peste 2 conserve de roșii (întregi am avut eu), punem sare, un strop zahăr, o lingură pastă de tomate și puțină apă.
Multe frunze de busuioc.
Punem capac și lăsăm în pace.
Cuptor încins la 200. Tavă ceramică în care am pus 10 roșii cherry mai mari și le-am stropit cu ulei măsline. Și sare cu ierburi. Și un strop oțet balsamic.
20 minute sunt de ajuns.
Ne întoarcem pe aragaz unde punem apă la fiert pentru rigatoni. Cu sare destulă…
Între timp gustăm sosul, eu am mai pus sare și piper.
Îl pasăm cu un blender vertical și îl punem înapoi pe foc
Un polonic din apa de la paste. Deja fierbeau.
Și așteptăm să aducem pastele în el.
Și după ce le-am pus, oprim focul, punem capac, lăsăm 10 minute și punem și roșiile coapte.
În farfurie așezăm ca într-un cuib și o bilă de burrata. E potrivire pe cinste.
Și din nou busuioc. Și bucurie.
Și v-am pupat.