Dacă mă întrebați pe mine… ăsta-i cel mai frumos, cel mai ușor de făcut și cel mai bun desert
Multe fructe parfumate, blat subțirel și fraged de se topește în gură… dacă mai are și ceva crocant (nucă, fistic, migdale) succesul e garantat.
Am ales să fac blatul fără zahăr… din 250 grame făină, 160 grame unt gras, o linguriță oțet de mere, 4 linguri apă rece. Nu am mai pus ou cum pun de obicei. Nu mă întrebați de ce că nu știu. Am mai făcut așa și iese bine și fără ou.
L-am adunat într-o bilă (nu frământați că activați glutenul și iese tare când se coace) și l-am întins pe o foaie de copt.
Am presărat pe el pesmet (merge și griș), apoi zahăr brun soft și scorțișoară.
L-am dat deoparte și m-am apucat de pere. Am avut dulci de tot și foarte zemoase.
Mi s-a părut rustic să le pun așa acordeon. Le-am tăiat pe jumătate și apoi felii așa cum vedeți.
Am uns marginile galetei cu ou bătut, am presărat zahăr și fulgi migdale și la bronzat cu ea. Cuptorul era deja încins la 190 căldură. Întâi doar jos și apoi și sus și jos. Cam după 30 minute dați și sus. Se coace destul de greu… Aproximativ o oră a durat la mine. Veți ști când e gata… Se maronesc marginile… Și se înmoaie perele într-un mod amețitor. Și miroase… Ooo… Și cum miroaseee… A fericire!
Nu, n-am pus rom… Nici coniac.
E perfectă așa cum e. Mor după tartele astea.
Și dacă aș face una cu gutui fierte puțin în vin roșu aromatizat? Oare e bine?
Cel mai frumos weekend din lume vi-l doresc…