Galettă de toamnă.
Coaptă la ora 16, pozată cu ultima lumină a zilei și devorată înainte de cină…
Nu se putea altfel… La cum mirosea în casă… Și cu ploaia bătând în geam…😀
Am fost inspirată de raionul de mere.
Le-am văzut așa frumoase și am știut.
Instant.
Mi s-a părut cea mai faină ocupație pentru această după amiază.
Aluatul este cel de tartă pe care îl fac mereu.
Găsiți rețeta la celelalte tarte.
În rest… am lăsat simplitatea să pună în evidență merele astea perfecte.
Am avut 4 soiuri. Bot de iepure, ionatan, golden și granny smith.
Am întins aluatul pe hârtie de copt.
Merele le-am tăiat întâi jumătăți, am scobit semințele, apoi le-am tăiat felii și le-am așezat după cum se vede.
Am presărat apoi pe ele zahăr și scorțișoară.
Am topit niște unt și l-am amestecat cu vanilie. Din păstaie.
Am uns merele cu unt. Am uns și marginile îndoite tot cu unt și am pus fulgi de migdale peste ele.
Am copt la 180 dar am scos-o cu 5-7 minute mai devreme. Nu am mai rezistat.
As fi vrut să fie mai maronii marginile… Și și mai jammy așa merele.
Dar lecția răbdării nu am învățat-o bine încă. 😀
Anyway…
E perfectă așa cum este. În simplitatea ei.
Bine, cu o cupă de înghețată peste. Sau două. 😊
Să aveți poftă dacă faceți și bucurii cât cuprinde!
Cu drag, Andreea