În copilărie am urât ficatul. Mi-l dădea mama gătit cu (prea mult) usturoi că eram anemică.
Mai mare fiind, am descoperit că făcut pate îl accept.
Când m-am făcut mare de tot și mi l-am făcut singură după chipul și asemănarea mea… 😀a devenit chiar bun.
Bine wau nu o să fie niciodată pentru mine. Așa că e un mister cum unul din copii e fan. Și îmi cere des.
Asta s-a petrecut și ieri. S-a cerut.
Și astăzi m-am executat.
Dar am schimbat rețeta. Să nu cumva să ne plictisim. 😬
Pate din ficat de pui cu vin roșu, suc de portocală, muștar.
Partener de o escapadă (cea de astăzi) cu dulceața de ceapă, fisticul și smochina. Bine și cu măslinele. 😃
Servit pe pâine de secară cu semințe.
Altceva nu am gătit. O fi rău, o fi bine… 🤷
Ne-a plăcut masa câmpenească.
Uitați cum am făcut…
Am curățat ficații de pielițe și i-am spălat. Apoi la scurs cu ei. Cât am tocat 2 cepe și 3 căței usturoi.
Am înăbușit cepele și usturoiul în puțin unt… apoi am pus ficații. Aproximativ 6-700 grame. Am făcut să ajungă la tot neamul. 😳
I-am lăsat să se schimbe la față și după vreo 10 minute am pus sare, piper, vin roșu sec 150 ml, lămâie uscată (coajă)…
După alte 10 minute am gustat și am mai pus sare, o rămurică de cimbru și 150 ml suc portocală.
Am lăsat să scadă încă 20 minute și să bolborosească în arome acolo și am oprit focul.
Am pasat doar ficații. I-am scos din sos.
Am adăugat aproximativ jumătate din sosul lor.
Pasăm și mai adăugăm. Urmează o linguriță două de muștar, un strop oțet balsamic, cremă de brânză 100 grame. Și puțină zeamă lămâie.
Aici e chestiune de gust.
Nu vă feriți de combinații. Posibil să vă placă.
Am topit unt și am pus doar partea limpede peste pateul pus în forme. Am așezat și smochine, cimbru și mentă.
Data viitoare nu mai pun unt deasupra… ci fac un jeleu. De afine, poate.