Știu, stiu, gata, nu mai fac, promit că mă potolesc… 😂😂😂
Măcar pentru o perioadă…
Dar mai aveam aluat (și nu are un termen de valabilitate prea mare) și niște prune ochioase neaoșe…
Și cum să nu fac așa ceva?
Mă știți că mor după tarte…
Cineva drag m-a numit chiar zeița tartelor… Cred că îi place de mine… Să îmi zică așa frumos… 😊
Deci…
Aluat foitaj…
O cremă de migdale și vă zic imediat…
Prune coapte dar ferme totuși…
Cuptor încins la 180. Și răbdare.
Întindeți aluatul pe o foaie de hârtie.. Înțepați-l cu o furculiță.
Faceți o cremă din 120 grame migdale coapte pasate în robot, amestecate cu un ou, o linguriță scorțișoară, o lingură rom alcool și cu 2-3 linguri gem rodie cu zmeură (fără zahăr). Sigur, puteți și alt gem dar pe mine ăsta m-a inspirat.
Fără zahăr, fără nimic altceva.
Întindeți crema asta peste aluat lăsând margine de 3 cm.
Așezați apoi jumătățile de prune cu gaura în sus…
Împachetați marginile și le ungeți cu gălbenuș ou amestecat cu o linguriță apă.
Presărați fulgi de migdale peste ele.
Stropiți prunele cu sirop din zahăr cocos (are aromă de caramel cumva)… sau cu miere.
Gata.
E wau.
Am zis că nu mai fac dar în timp ce vă scriu, m-am răzgândit. Sunt de neoprit, de fapt. 😁
Cum să nu mai fac așa ceva?
Doamne ferește…
Ia să faceți și voi. Acuma cât mai sunt prune.
Și nu omiteți crema, por favor.
V-am îmbrățișat cu miros de turtă dulce…
Da, așa miroase acum la mine în casă!
😊😃😍
PS. Copiii îmi aduc frunze din parc și ei le pun în decor.
Se potrivesc sau nu, nici nu contează.
E aportul lor. 😊