Hai să vă povestesc!
Avem aici o rădăcinoasă care merită mai mult decât să fie pusă așa în treacăt în supe și ciorbe.
Dacă știi cum să o exploatezi (pff nu sună prea fair🤔) descoperi cât potențial, câtă dulceață și delicatețe are.
Vorbim de păstârnac.
Eu i-am cumparat din piață și i-am tăiat după cum vedeți. Nu până jos.
Well mi-a fugit cuțitul de vreo 2 ori dar n-am făcut un caz din asta… Se pun opritoare dar eu mi-s încăpățânată… 🙄
Separat într-un castron am pus usturoi 6-7 căței cu coajă cu tot, sare, piper, lămâie uscată, ulei măsline și cimbru.
Am masat fiecare păstârnac cu amestecul ăsta și am copt la 220 grade. I-am și mișcat (întors) din când în când. Coaceți cam 40-50 minute. Vedeți voi când se rumenesc.
Așa.
Și ce credeți că am făcut cu ei?
I-am mâncat așa, i-am făcut o supă? Un piure?
Nu mai contează care era planul… că ne-am sărbătorit în avans ziua de mâine.
Ne-am urcat pe biciclete și am bântuit prin oraș ore bune.
Am și mâncat… așa că ajunși acasă… după vreo 2-3 ore de când am ajuns, adică acum spre seară i-am mâncat exact așa din tavă cu două sosuri lângă : unul din iaurt, usturoi, zeamă lămâie și mărar și al doilea un pesto.
Dulceața lor ieșită în evidență așa frumos de la copt a mers perfect cu sosurile.
Băi, dar buni de tot. 😜
Ce supă? (Că asta voiam să fac înainte să ne vina ideea de haihui). Coacem mâine alții.
La mulți ani, femei minunate!