Da, mă simt puțin tristă în perioada asta…
Îmi revin însă repede. Și încerc (și îmi și iese) să fac rai din ce am.
Dar îmi lipsește forfota. Îmi lipsesc târgurile de Crăciun. Îmi lipsește tot ce vă lipsește și vouă. Precupeață cum sunt plecam de la fiecare târg nu numai cu bucuria sufletului dar și cu diverse “comori”. Culinare. Sau cu idei măcar.
Mi-e dor de Viena, de Dusseldorf. Acolo mergeam des în perioada de Sărbători. Ce târguri… 😊
Well… măcar fac și eu un ștrudel bun cu mere, nu numai austriecii.
Și unde mai pui că am avut mere mai cu moț (din acelea corcite cu merișor, soiul Red Love care cică are antioxidanți mulți)…
Și le-am tocat frumușel la cuțit, le-am pus în tigaie cu rom brun 2 linguri, cu scorțișoară, cu vanilie, cu puțină mentă, cu puțin zahăr green și cu o lingură două de amidon. Pus mai spre final. Amidonul.
Puțin pe foc, nu prea mult, doar cât să se înmoaie.
Am topit 50 grame unt.
Și am început să ung foi. Una câte una. Puse una peste alta. După ce am pus vreo 10 am presărat puțin pesmet și apoi am pus umplutura. Și am rulat. Și am mai pus apoi încă o foaie și am rulat. Și apoi încă una.
Am uns cu unt topit. Și apoi cu gălbenuș de ou amestecat cu puțină apă.
Am copt la 180.
Da, a crăpat. De bucurie și de prea plin.
Nu a păsat nimănui. Am presărat fistic și zahăr pudră.
Cum se rup foile alea… Și ce culoare au merele…. 😊
Mi-a mai trecut din supărare.
Voi cum sunteți?