Dar, dragii mei, pozele sunt făcute prea devreme. Tarta ar fi trebuit să stea la rece mai mult. Dar mi s-a zis că nu-i problemă că-i crema încă moale. Așa că dacă toată lumea-i mulțumită asta e tot ce contează.
Să vă spun…blatul l-am făcut de ieri. Eram în formă. 😂 Și a stat cuminte înfoliat. 150 grame unt nesărat, un praf sare, 1 ou, zahăr 80 grame, 300 grame făină aprx, o linguriță rasă praf de copt și dacă e nevoie și o lingură-două apă rece. La robot. Apoi bilă și la frigider 45 minute. ( La mine a stat peste noapte așa că astăzi a trebuit să îl las puțin la temperatura camerei să îl pot întinde).
Îl întindem și îl așezăm într-o formă detașabilă unsă cu puțin unt…îl acoperim cu hârtie de copt și așezăm deasupra lui boabe de fasole. Ca greutate. Să nu se umfle. Și coacem.
Cât blatul se coace mixați 2 cutii de mascarpone cu zahăr după gustul vostru. Și cu vanilie. Sau rom. Sau amândouă, cine are chef așa.
Și dați crema la rece.
Afinele (congelate) pe foc cu mentă și zahăr. Cam 200 grame. Fierbeți 20 minute. Foc mic. Poate și 30.
Apoi dați prin sită siropul (dacă aveți aversiune față de pielițe ca mine)…
Așa. Și acum asamblarea. În crema de mascarpone eu am pus sirop afine. Câteva linguri. Și nu am amestecat bine. Să iasă marmorat. Chestie de gust. Voi puteți să puneți și mai mult chiar pentru o culoare mai intensă. Și cred că ar merge și o foiță de gelatină. Eu m-am încăpățânat să nu. Ar da mai multă ținută…altfel crema e ușor cam moale.
Nu zic …e minunat gustul încât nu prea mai contează…
M-am jucat apoi cu și mai mult sirop peste cremă și am pictat cu vârful unui cuțit.
😃…am așezat și afinele, am tocat ceva fistic și l-am împrăștiat.
E delicioasă. Fragilă și delicată. Și la propriu și la figurat. Rustică și imperfectă. Îmi place asta.