Pentru că nu mai făcusem de ceva timp.
Pentru că s-a cerut.
Pentru că îl adorăm.
Pentru că e atât de fresh.
Pentru că ne e dor de Spania.
Pentru toate astea și nu numai am făcut două. Să ajungă, nene… poate și la alții. 😉
De obicei îi fac un sos, fie de zmeură, fie de vișine. Cu mentă proaspătă și rom.
Cu toate astea, uneori îl las simplu să îi simțim aroma de caramel…
Sau îl mâncăm cu smochine proaspete.
Astăzi i-am adus zmeură să facă pereche cu el.
Era atât de frumoasă…
Și fistic.
Și a fost perfect așa cum am ales.
Adică s-a mâncat jumătate din primul copt.
Dar hai să vă spun încă o dată cu ce îl fac, deși mai am rețeta asta în feed.
Nu mă prea abat de la ea deoarece este perfectă.
Am folosit așa: 1 kg de mascarpone adus la temperatura camerei pe care l-am mixat singur întâi. Apoi am adăugat 300 grame zahăr (nu am vrut să fie foarte dulce), apoi 7 ouă, puțină sare, 200 ml smântână pentru frișcă și o lingură amidon alimentar.
Și extract vanilie, desigur. Și un strop rom.
Am încins cuptorul la 200-210 grade. Căldură doar jos.
Am uns cu unt o formă rotundă și am pus hârtie de copt. Mai mare, să pot să îl scot ușor când este gata.
Coacem la mijloc pentru aproximativ 40-45 minute.
Lăsați să se răcească bine până să tăiați. Ideal 10-12 ore. Peste noapte.
Merită așteptarea.😁
Hârtia o desprindeți exact în momentul când sunteți pregătiți de savurat.
Cam așa.
Din punctul meu de vedere decorat frumos, poate înlocui cu succes un tort. Așa de festiv mi se pare mie.
V-am spus vreodată că Spania este țara sufletului meu?