Nu-i quiche deși are veleități. 😀
Nu-i pizza.
Nu-i tartă.
Nu știu ce e, dar e ceva foarte bun.
Dacă avea feta putea să fie de inspirație grecească.
Mai am o rețetă asemănătoare cu dovlecei.
E de fapt un quiche cu aluat mai dietetic. Nu cu unt, ci cel de pizza. Găsiți în feed rețeta la blat.
Mi se pare că e mai bine așa.
Plus că savoarea vine de la umplutură.
Really, o să vedeți după ce faceți ce combinație minunată de gusturi este.
Chiar dacă pare neobișnuită.
Deci aluat de pizza dospit.
Întins în cerc mai mare.
Ungem cu unt o formă de tartă detașabilă și punem pentru siguranță și un cerc de hârtie de copt pe fund.
Cuptorul e încins la 190-200.
Peste blat punem un sos de roșii. Gros. Ca cel pentru pizza. Făcut în casă din pulpă roșii cu usturoi, busuioc, ulei măsline, sare, piper și puțină pastă de tomate. Și lăsat să scadă bine.
Sau cumpărat la borcan.
Apoi așezăm mozzarella rasă. Aproximativ 100 grame.
Batem 2 ouă cu 150 ml smântână de gătit cu 15 la sută grăsime și cu un strop sare și un strop usturoi pudră.
În acest amestec eu am pus o conservă de fasole boabe mari. Butter beans.
Știu, pare neobișnuit. Dar aveți încredere.
Punem acest amestec peste mozzarella.
Deasupra lui câteva așchii de parmezan din loc în loc. Si ceva bacon rumenit inainte in tigaie…
Vaaai….
Coaceți cu folie acoperit întâi, apoi o scoateți (după aprx 30 minute) și continuați coacerea până vă place cum s-a rumenit. Cât de rumenită vreți să fie.
Lăsați să se răcorească puțin. E bună caldă. E bună rece.
E bună pur și simplu.
Dar îmi spuneți voi.
Cu drag!