Păi da.
Cam așa.
Nu mai făcusem de ceva timp pizza.
Si de ce să nu fie și cu struguri? Că-s de sezon. Ideal să aveți fără sâmburi.
I-am masat cu un amestec de sare, piper și ulei măsline și i-am copt la 200 grade, pe hârtie copt până s-au ridat și oarecum caramelizat și au eliberat sucuri… 😀
Aluatul de pizza îl aveam deja făcut de pe la prânz (găsiți rețeta la alte pizza)…
Mi-am ras mozzarella aprx 100 grame, am făcut niște așchii dintr-un triunghi de parmezan, tot cam 100 grame…
Mai aveam și o cutie cu ricotta.
Buuun.
Am făcut 2 pizza.
Una cu blat mai gros și una cu blat subțire.
Să fie pe alese.😋
Cea cu blat gros în a doua poză.
Am uns blatul cu un strop ulei măsline, am presărat fulgi de sare, apoi am întins ricotta. Cu mâna să știți. 😁
Am continuat cu mozzarella, apoi cu așchiile de parmezan.
Am luat de pe tavă strugurii (fără niciun pic de lichid) și i-am așezat cum mi-a venit la mână.
Am presărat și ace de rozmarin printre struguri.
Cuptorul era deja încins de la struguri.
Am copt la 210 grade…
Dar spre final am schimbat puțin funcția cuptorului să se rumenească brânza mai mult.
Genială combinație.
Să nu vă feriți de ea.
Strugurii sunt dulcegi acrișori și cumva și sărați… se topesc în brânzele alea…
Ce să zic? decât să faceți și să rămâneți sănătoși… 😊
Cu drag!